• szilagyi zsolt si toro t tibor

    Liderii PPMT au făcut bilanţul rezultatelor alegerilor prezidenţiale  

    Szilágyi Zsolt şi Toró T. Tibor şi-au anunţat demisia de la conducerea Partidului Popular Maghiar din Transilvania

    Szilágyi Zsolt, care a candidat la alegerile prezidenţiale din partea Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) a anunţat luni, 3 noiembrie, în cadrul unei conferinţe de presă, că îşi va înainta demisia din conducerea PPMT, partid al cărui vicepreşedinte este.

    Această campanie a fost una de succes pentru că am introdus teme curajoase – cele ale regionalismului şi ale federalismului, în discursul politic românesc. O realizare este faptul că am stabilizat numărul de voturi adunate de partid la alegerile parlamentare din 2012. La alegerile prezidenţiale am reuşit să mobilizăm aproape 53.000 de alegători”, a precizat Szilágyi Zsolt. „Pe de altă parte, nu am reuşit să avem o creştere semnificativă, drept pentru care îmi voi prezenta demisia din Prezidiul PPMT cu ocazia şedinţei care va avea loc sâmbătă, la Târgu Mureş”, a afirmat Szilágyi.

    Îmi asum răspunderea pentru rezultatele acestei campanii, mi-am asumat-o de când am acceptat să candidez. Desigur că vom face o analiză sinceră şi responsabilă a părţilor bune şi a celor rele din cadrul campaniei”, a concluzionat Szilágyi Zsolt.

    În altă ordine de idei, Szilágyi l-a felicitat pe candidatul UDMR. Politica se măsoară în voturi, astfel că îl felicit pe Kelemen Hunor pentru rezultatul obţinut, chiar dacă l-am criticat pentru metodele folosite în campanie”, a subliniat Szilágyi.

    În continuare, PPMT are ca sarcină susţinerea dreptului maghiarilor ardeleni şi din Ţinutul Secuiesc la autoguvernare, astfel că munca va continua”, a declarat Toró T. Tibor, preşedintele PPMT, declaraţie aprobată şi de Szilágyi Zsolt.  “Partidul nostru nu a putut să contrabalanseze acţiunile demobilizatoare ale UDMR. De asemenea, nu am reuşit să convingem suficienţi alegători maghiari de faptul că politica nu înseamnă doar guvernarea centralistă, coruptă, astfel că mulţi nu s-au prezentat la vot”, a precizat Toró T. Tibor. Preşedintele PPMT a afirmat că îşi asumă răspunderea pentru rezultatele obţinute la alegerile prezidenţiale şi îşi va înainta demisia la şedinţa de sâmbătă.

    În cadrul întâlnirii, conducerea PPMT va decide ce candidat va  susţine în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale.

  • INTERVIU Szilagy Zsolt: România are nevoie de un președinte reformator, cu un proiect de modernizare a statului

    Szilagy Zsolt vorbește, într-un interviu acordat AGERPRES, despre faptul că țara noastră are nevoie și de o reformă structurală, care să se bazeze pe ideea regionalismului modern european, iar Transilvania, Moldova și Muntenia să fie macroregiunile constitutive care să aibă capacitate de autoguvernare în noul stat.

    Candidatul PPMT consideră că o Românie federală ar fi mai eficace din punct de vedere al economiei, al bunăstării și al stabilității și susține că principalii săi contracandidați sunt ”nepăsarea” și ”pasivitatea”.

    AGERPRES: Ce v-a determinat să intrați în cursa electorală prezidențială și ce vă recomandă pentru funcția supremă în stat?
    Szilagy Zsolt: Partidul Popular Maghiar din Transilvania a decis să depună candidatura pentru alegerile prezidențiale deoarece dorim să reprezentăm nu numai comunitatea maghiară, ci și interesele regionale ale Transilvaniei. Dorim să reprezentăm regionalismul modern european în viața politică din România. Mă onorează faptul că am fost ales să candidez și mă străduiesc să reprezint cu eficacitate și cu demnitate atât interesele Ardealului, cât și interesele comunității maghiare.

    AGERPRES: Care este principalul rol al șefului statului?
    Szilagy Zsolt: Șeful statului trebuie să reprezinte țara, trebuie să fie un reprezentant al doleanțelor oamenilor. El poate fi un reformator tocmai folosindu-se de atribuțiile prezidențiale care îi revin. Cred că președintele statului trebuie să reprezinte atât etnia majoritară, cât și comunitățile naționale. România e un stat constituit din regiuni istorice, iar președintele statului trebuie să fie și vocea acestor regiuni.

    AGERPRES: Credeți că este oportună revizuirea Constituției în sensul modificării modalității de alegere a președintelui țării și a atribuțiilor acestuia?
    Szilagy Zsolt: Da. Cred că în locul Constituției actuale avem nevoie de o Constituție care să ofere un cadru propice pentru ca regiunile istorice să devină factori constitutivi activi și bogați ai statului român. Cred că președintele, în acest context, trebuie să aibă prerogative mult mai slabe decât în sistemul actual — sistemul actual fiind un sistem semiprezidențial — și cred că o Românie federală ar fi mai eficace din punct de vedere al economiei, al bunăstării și al stabilității. Modelul demn de urmat pentru mine este modelul german, constituționalismul german și practica progresistă, regionalistă și federalistă europeană.

    AGERPRES: Ce alte modificări ale Legii fundamentale se impun?
    Szilagy Zsolt: România are nevoie de o reformă structurală. Această reformă trebuie să se bazeze pe ideea regionalismului. Noua Constituție, în concepția noastră, ar delimita foarte clar competențele Capitalei și ale Guvernului central de competențele autorităților alese de regiunile istorice. Din acest punct de vedere modelele german, elvețian și belgian sunt sisteme de referință pentru noi.

    AGERPRES: Ce vă propuneți în materie de politică externă?
    Szilagy Zsolt: România are o situație specială din perspectiva geopolitică. Politica externă trebuie să se bazeze pe consensul intern al partidelor politice în ideea promovării interesului general. Acest interes general se compune din interesele regionale și interesele comunităților care trăiesc în țară. România este membră a Uniunii Europene și a familiei euro-atlantice totodată. Acest lucru nu constituie o alegere conjuncturală, ci aderarea la un sistem de valori. Pe de altă parte trebuie să avem în vedere că la est de granițele României există surse de instabilitate. Trebuie să ne promovăm interesele economice și interesele în ceea ce privește securitatea națională în așa fel încât pacea și bunăstarea să fie realități în România.

    AGERPRES: Cum credeți că va influența relația dintre România și Ungaria dezideratul de autonomie al comunității maghiare?
    Szilagy Zsolt: Relațiile bilaterale, pe termen lung, trebuie stabilite în așa fel încât să existe încredere și cooperare între România și Ungaria. Avem mult mai multe posibilități de colaborare decât am crede. Dacă ne gândim la afirmarea intereselor regionale și la securitatea energetică, vedem foarte clar că se impune întărirea parteneriatului strategic între România și Ungaria. O relație stabilă și durabilă nu poate ocoli problemele sensibile. Așa cum a propus diplomația franceză la începutul anilor ’90, și noi avem convingerea că relațiile bilaterale pot fi stabilizate și eficientizate în cadrul unui dialog trilateral, la care să participe nu numai guvernele Ungariei și României, ci și reprezentanții comunității maghiare.
    Recomandarea 1.334/2003 a Adunării Generale a Consiliului Europei vorbește despre aplicarea diferitelor forme de autonomie tocmai în ideea prevenirii conflictelor din Europa, tocmai pentru a realiza o stabilitate de lungă durată. Dezideratul de autonomie al comunității maghiare nu este altceva decât expresia dorinței de libertate, de pace și de stabilitate. Tocmai negarea ideii de autoguvernare internă creează tensiuni.
    Am convingerea că aplicarea modelelor de autonomie ce și-au dovedit eficacitatea și viabilitatea în Occident poate contribui în mod semnificativ la normalizarea situației din România, la crearea stabilității de lungă durată și la reașezarea, întârirea încrederii în relațiile dintre România și Ungaria.

    AGERPRES: Care va fi poziția dumneavoastră, dacă veți ajunge la Cotroceni, față de inițiativele cetățenești Minority SafePack, în condițiile în care MAE român susține poziția Comisiei Europene, potrivit căreia Uniunea Europeană nu are competențe atribuite în baza tratatelor fundamentale, iar drepturile minorităților sunt reglementate de legislația națională?
    Szilagy Zsolt: Președintele României trebuie să aibă un rol activ în ceea ce privește reprezentarea intereselor cetățenilor țării, interesele comunităților ce trăiesc în România. Se impune să observăm cum în diferite state membre ale Uniunii Europene funcționează diferite forme de autonomie, iar relațiile dintre comunitățile autonome și guvernele centrale sunt unele de încredere, caracterizate prin stabilitate. Aici mă gândesc, de exemplu, la Finlanda, Italia, Belgia, Germania, Olanda sau Danemarca.
    Guvernul României nu trebuie să evite o dezbatere internațională despre reglementarea drepturilor comunităților autohtone în Europa. Dimpotrivă, România ar trebui să fie promotoarea acestor reglementări și acestui proces de codificare internațională a bunelor practici progresiste. Minority SafePack face referire la crearea unui standard minim în Europa, iar România trebuie să susțină codificarea unor norme internaționale atât în cadrul Uniunii Europene, cât și în cadrul altor organisme de integrare, precum Consiliul Europei. Aceeași abordare se impune din partea autorităților statului român și în cazul inițiativei europene a Consiliului Național Secuiesc privind non-discriminarea din punct de vedere al accesului la fondurile europene de dezvoltare a regiunilor cu identitate specială, cum sunt Banatul, Bucovina, Dobrogea, Țara Moților sau ținutul secuiesc.

    AGERPRES: Cele două mari alianțe occidentale — NATO și UE — au transmis semnale tot mai clare de descurajare a acțiunilor extremiste. Cum veți acționa ca președinte al României pentru descurajarea unor astfel de acțiuni?
    Szilagy Zsolt: Fără doar și poate acțiunile extremiste pot afecta stabilitatea dintr-o țară. Președintele trebuie să fie promotorul dialogului și bunei înțelegeri dintre diferite comunități, dintre diferite interese afirmate în țară. Problematica drepturilor omului și problematica drepturilor comunităților naționale sunt factori de stabilitate conform documentelor adoptate încă din anii ’80-’90 de Organizația pentru Securitate și Cooperare din Europa.
    Am convingerea că România va deveni o țară mult mai stabilă dacă va aplica practica progresistă existentă în țările Uniunii Europene, dacă va aplica autonomiile regionale și ideea autoguvernării pentru comunitățile etnice, religioase, lingvistice și nu numai, așa cum se întâmplă în majoritatea țărilor occidentale. Românii au fost educați într-o idee uniformizantă, egalitaristă, impusă în comunism. Trebuie să fim conștienți de faptul că diversitatea existentă în România nu este o primejdie, nu este un atentat la siguranța națională, ci, dimpotrivă, este o valoare care trebuie fructificată pentru bunăstarea cetățenilor și trebuie utilizată ca un factor activ pentru dezvoltarea economiei țării. Revenind la esența întrebării dumneavoastră, în cazul în care există un pericol real în ceea ce privește siguranța națională, instituțiile statului trebuie să își facă datoria și să apere stabilitatea și pacea internă a societății. Dar subliniez: existența unor colectivități, care diferă de majoritate și care încearcă să-și apere această identitate diferită prin mijloace democratice, nu poate fi calificată nicidecum ca și extremism și, ca atare, pericol pentru siguranța națională, cum s-a întâmplat de mai multe ori în anii precedenți.

    AGERPRES: Cum vedeți relația dintre Ungaria și Rusia, în actualul context geopolitic din regiune, respectiv criza din Ucraina, având în vedere candidatura dvs la Președinția României?
    Szilagy Zsolt: Ne aflăm într-o regiune unde interesul marilor puteri s-a manifestat dintotdeauna. Trebuie, deci, să fim foarte conștienți care sunt interesele noastre. Interesele României sunt clare: statul de drept, economia socială de piață, pacea și stabilitatea internă trebuie menținute și protejate.
    Conflictul din Ucraina poate afecta și stabilitatea din România, este un risc pentru securitatea regională. Singura soluție pașnică este autonomia regională și statutul special ce poate fi negociat și creat de guvernele Ucrainei și Rusiei, respectiv de cetățenii care locuiesc în zona de conflict. Toate celelalte soluții centraliste aduc conflict deschis și vărsare de sânge, după cum s-a văzut. Cred că România și Ungaria au foarte multe puncte în comun în contextul conflictului din Ucraina. Ambele țări sunt interesate ca acest conflict să nu se extindă, ca acest conflict să fie ținut cât mai departe de granițele lor, ambele țări sunt interesate ca securitatea lor energetică să fie afectată în cât mai mică măsură de acest conflict. De asemenea, ambele țări au o comunitate însemnată — română, respectiv maghiară, care trăiește în Ucraina, deci ambele sunt interesate să protejeze interesele acestor comunități.
    Iată, am enumerat deja mai multe puncte concrete în care se impune o poziție comună a României și Ungariei, în care se impune întrajutorarea, cooperarea cât mai eficientă între cele două Guverne.

    AGERPRES: Care sunt principalele dvs obiective în cazul câștigării mandatului prezidențial?
    Szilagy Zsolt: Așa cum am mai afirmat, România are nevoie de o reformă structurală. Această reformă structurală trebuie să se bazeze pe reconstituirea statului român pe ideea regionalismului modern european. Transilvania, Moldova și Muntenia trebuie să fie macroregiunile constitutive care să aibă capacitate de autoguvernare în noul stat. Cred că, în cazul în care am avea un stat modern regionalist, așa cum este Germania, cu toții am avea de câștigat.
    Din păcate, România e un stat corupt. Am convingerea că, în cazul în care regiunile ar avea posibilitatea să auto-administreze două treimi din banii produși (de regiunea respectivă), actul administrativ, respectiv eficiența serviciilor din sănătate, educație, etc ar fi mult mai ridicate. România are nevoie acum de un președinte reformator, care propune un proiect de modernizare a statului, un proiect care ar duce spre normalizarea și europenizarea relațiilor dintre diferitele comunități. Cred cu tărie că, pe lângă aplicarea regionalismului, implementarea autonomiilor consacrate ar ajuta mult România să fie patria tuturor celor care trăiesc aici, să devină o țară mai primitoare, mai bogată și mai stabilă.

    AGERPRES: Dacă veți câștiga alegerile, veți urmări desemnarea unui nou prim-ministru?
    Szilagy Zsolt: O decizie privind un prim-ministru nou trebuie luată numai după consultarea partidelor parlamentare și având în vedere ideea asigurării unei stabilități politice.

    AGERPRES: Cu ce echipă de consilieri veți merge la Palatul Cotroceni?
    Szilagy Zsolt: Consider că un președinte are nevoie de consilieri care cunosc țara, realitățile și sunt buni profesioniști. Pe lângă ardeleni, bineînțeles că aș invita să mi se alăture experți, specialiști din Moldova și din Muntenia, deoarece instituția prezidențială trebuie să țină legătura cu toate regiunile țării.

    AGERPRES: Care sunt principalii dvs contracandidați?
    Szilagy Zsolt: Principalii mei contracandidați sunt nepăsarea, pasivitatea. Cu ei mă lupt. Foarte mulți cetățeni consideră politica drept o activitate necinstită, ce duce spre corupție și spre ilegalități. Permiteți-mi să vă spun că, după 14 ani de activitate în Parlamentul României, am ieșit din Parlament fără niciun dosar de corupție. Trebuie să spun acest lucru, deoarece el nu mai este de la sine înțeles în condițiile actuale, văzând știrile de zi cu zi despre corupția la cel mai înalt nivel. Politica trebuie să servească interesele oamenilor, să rezolve problemele oamenilor, nu să le creeze probleme.

    AGERPRES: Ce scor sperați să obțineți în alegeri?
    Szilagy Zsolt: Pentru noi este important faptul ca interesele ardelenilor și interesele comunității noastre să aibă o voce, să aibă reprezentare. Este pentru prima dată când Partidul Popular Maghiar din Transilvania are candidat la Președinția României. Voturile care îmi vor fi acordate îmi vor accentua convingerea că merită să te implici, să te angajezi în procesul schimbării, că merită să propui modernizarea țării în care trăiești.

    AGERPRES: Dacă nu veți ajunge în cel de-al doilea tur de scrutin, ce le veți recomanda susținătorilor dvs. în ziua votului?
    Szilagy Zsolt: Vom aștepta să vedem cine ajunge în turul al doilea. Suntem siguri, însă, că nu vom sprijini un candidat care neagă existența ținutului secuiesc și duce o campanie împotriva simbolurilor noastre naționale, un candidat care acționează pentru desființarea secției maghiare a Universității de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș sau un candidat care practică sau tolerează furtul (fie el și intelectual) și corupția.

    AGERPRES: Este pregătită România să aibă o femeie președinte?
    Szilagy Zsolt: Cred că o reformulare a întrebării ar suna în felul următor: este România pregătită să voteze un candidat care nu este etnic român? Care este maghiar, de exemplu. Așa cum și în alte democrații se poate, și în România ar trebui ca o femeie, un ardelean, un maghiar, un sas, etc să aibă șanse reale să ajungă președinte și să poată reprezenta întreaga țară. Sunt exemple în Occident care arată că nu originea etnică, de pildă, ci educația și convingerea democratică sunt valorile care contează într-o democrație tolerantă și primitoare.

    AGERPRES: Ce hobby-uri aveți?
    Szilagy Zsolt: Sportul e unul dintre hobby-urile mele. Am practicat schi, tenis, fotbal, baschet, tenis de masă. De asemenea, muzica mă destinde. În perioada de campanie orice activitate de relaxare e mai mult decât bine-venită. Dar cea mai nobilă formă de relaxare în 2 noiembrie va fi participarea la vot.

    AGERPRES/(AS — autor: Gina Ștefan, editor: Georgiana Tănăsescu)

    http://www.agerpres.ro/politica/2014/10/28/interviu-szilagy-zsolt-romania-are-nevoie-de-un-presedinte-reformator-cu-un-proiect-de-modernizare-a-statului-10-16-15

  • Szilágyi Zsolt: „Alegătorii înţeleg şi susţin mesajul nostru”

    Szilágyi Zsolt, candidat la Preşedinţia României din partea Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) a susţinut vineri, 31 octombrie, la Târgu Murreş, o conferinţă de presă cu ocazia încheierii campaniei electorale. La eveniment au fost prezenţi Toró T. Tibor, preşedintele PPMT, şi Izsák Balázs, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc.
    „Am avut o campanie de succes şi putem afirma că mesajul nostru este susţinut de alegătorii cu care am dialogat. Atât ardelenii, cât şi bucureştenii cu care ne-am întâlnit în săptămânile anterioare au înţeles foarte clar faptul că autonomia, federalismul şi descentralizarea sunt scopuri importante pentru toţi cetăţenii români”, a declarat Szilágyi Zsolt. Prezidenţiabilul consideră că este regretabilă lipsa unui dialog real maghiaro-maghiar. Chiar dacă l-a invitat, în mod repetat, la o dezbatere pe Kelemen Hunor, candidatul UDMR, acesta a refuzat dialogul.

    „Situaţia comunităţii maghiare din Transilvania nu va evolua dacă se evită dezbaterea”, a precizat prezidenţiabilul. „În numele transparenţei, îl rog pe preşedintele UDMR să clarifice dacă reprezentanţii partidului au vreo legătură cazul de corupţie în care este implicat Hrebenciuc”, a subliniat Szilágyi Zsolt.

    De asemenea, Szilágyi Zsolt a afirmat că este nevoie de o viaţă publică transparentă şi curată în Transilvania, pentru că doar aşa poate fi susţinută în mod eficient chestiunea autoguvernării.

    „Simţim nevoia să mulţumim încă o dată tuturor celor care au susţinut cu semnăturile lor candidatura lui Szilágyi Zsolt”, a subliniat Toró T. Tibor. Preşedintele PPMT a afirmat că, pe parcursul campaniei, prezidenţiabilul şi echipa sa au fost prezenţi în aproape 220 de localităţi şi s-au străduit să poarte dialoguri cât mai consistente cu localnicii. „Suntem conştienţi că cele peste 200.000 de semnături iniţiale nu se transformă direct în voturi. Sunt şi oameni care pur şi simplu ne-au dat o şansă pentru a ne expune viziunea cu privire la autonomie, federalizare şi descentralizare”, a detaliat Toró.

    Preşedintele PPMT a declarat că, în 2 noiembrie, etnicii maghiari vor avea de făcut o alegere: între o politică centrată pe Bucureşti şi coruptă, respectiv o politică centrată pe Transilvania şi care susţine autonomia.
    Despre acordul de autonomie, recent şi, până de curând secret, Toró a afirmat: „Este inadmisibil ca unii să încerce să compromită chestiunea autonomiei având legături cu unele cazuri de corupţie. Lupta pentru autoguvernare nu poate fi lăsată în seama unor grupuri infracţionale, iar discuţiile FPER – (Friends of The Project on Ethnic Relation – n.red.) ridică serioase semne de întrebare apropo de credibilitatea asociaţiei”.

    Izsák Balázs I-a mulţumit lui Szilágyi Zsolt pentru faptul că au putut pleda împreună în problema autonomiei. „Îi sunt recunoscător candidatului PPMT pentru că am avut ocazia ca, împreună, mergând prin toată Transilvania, să discutăm despre importanţa autoguvernării”. Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc a afirmat că i s-a părut evident faptul că proiectul de autonomie al UDMR – „o copie slabă a modelului Tirolului de Sud”, se va transforma într-un instrument de campanie, astfel că a simţit nevoia să se exprime public în această chestiune.

    „Se pare că scopul UDMR este să înceteze eforturile făcute până acum în chestiunea autonomiei, precum şi potenţialul de mobilizare. Scopul nostru este, însă, ca mesajul nostru să ajungă la cât mai mulţi oameni, iar în această chestiune am găsit un partener în persoana lui Szilágyi Zsolt. Putem să spunem plini de curaj faptul că cine votează, în 2 noiembrie, cu Szilágyi Zsolt, acela susţine proiectul de autonomie al Consiliului Naţional Secuiesc”, a conchis Izsák.

    La finalul conferinţei de presă, Szilágyi Zsolt i-a îndemnat pe alegători să meargă în număr cât mai mare la vot.

     

  • nemeth zsolt in stanga Foto Mohacsi Laszlo Arpad

    Oficialul ungar Németh Zsolt: „Ungaria nu decide care candidat maghiar este mai potrivit”

    “Ungaria nu decide în locul comunităţii maghiare din Ardeal care dintre cei doi candidaţi maghiari la Preşedinţia României este mai potrivit”. Aceasta este una din declaraţiile oficiale rostite miercuri, 29 octombrie, la Cluj, de către Németh Zsolt (foto, în stânga), preşedintele Comisiei de Politică Externă din cadrul Parlamentul Ungariei.

    Németh Zsolt a fost prezent la Cluj alături de Toró T. Tibor, preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) şi de europarlamentarul Tőkés László, preşedintele Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT).

    Nu mă refer aici la exprimarea publică, de către un politician maghiar sau altul, a unor simpatii sau antipatii faţă de un candidat sau altul. Acelea sunt relaţii interumane, nu reprezintă poziţia oficială a unui stat”, a precizat Németh Zsolt, făcând referire indirectă la prezenţa premierului Viktor Orbán în cadrul materialelor de campanie electorală ale candidatului UDMR Kelemen Hunor.

    „Creşterea numărului de participanţi la vot la alegerile prezidenţiale, din rândul maghiarilor, este o miză importantă. Trebuie dusă o luptă împotriva apatiei oamenilor, iar apatia e o problemă nu doar în România. O rată ridicată de participare ar însemna o creştere a forţei maghiarilor din Ardeal în viaţa politică din România”, a accentuat oficialul maghiar.

    Németh Zsolt a subliniat faptul că Ungaria nu va sugera maghiarilor din România votarea unui candidat anume nici în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale: „Evităm să facem vreo recomandare pentru că, indiferent cine va ieşi câştigător, dialogul Ungariei cu România va continua. România ne va rămâne vecină, fie că va fi un rezultat de stânga, fie că va fi unul de dreapta. Vom respecta alegerea poporului român”.

    „E un moment istoric, cel de acum, în care maghiarii din România au posibilitatea să facă o alegere. Ei pot alege între un candidatul UDMR, care susţine politica de la Bucureşti, politica centrală şi unul care reprezintă interesele Transilvaniei – Szilágyi Zsolt, candidatul PPMT. Noi credem că există o alegere bună: Szilágyi Zsolt”, a subliniat Toró T. Tibor.

    „Szilágyi Zsolt a participat, la Timişoara, la schimbarea de regim din 1989 şi poate continua schimbarea începută acum 25 de ani. Suntem mândri să avem un astfel de candidat la Preşedinţie”, a afirmat Tőkés Laszló. În altă ordine de idei, Tőkés a accentuat faptul că în spatele proiectului de dialog româno-maghiar – între UDMR şi partidele româneşti, crezut a avea susţinere americană prin intermediul Project on Ethnic Relations (PER),stă şi Viorel Hrebenciuc (PSD), reţinut pentru fapte de corupţie.

    În ceea ce priveşte tema autonomiei Ţinutului Secuiesc, Németh Zsolt a precizat faptul că, pentru Ungaria, sistemul de referinţă îl reprezintă dorinţa comunităţii maghiare din Ardeal. „Pe această temă trebuie să aibă loc un dialog adevărat maghiaro-maghiar, între reprezentanţii comunităţii maghiare din România. Sperăm ca acest lucru să se întâmple după încheierea campaniei electorale”, a punctat Toró T. Tibor.

    Miercuri, 29 octombrie, alături de Toró T. Tibor şide Tőkés László,  Németh Zsolt a depus o coroană de flori în Cimitirul Central din Cluj-Napoca, la cavoul fostului ministru de Externe al Ungariei Banffy Miklos.

  • VIDEO. La TVR 1, în emisiunea “Preşedinte pentru România”

    Am participat luni, 27 octombrie, la dezbaterea „Preşedinte pentru România” de la TVR 1. La finalul emisiunii, după ce am îndemnat alegătorii la vot atât în limba română, cât şi în limba maghiară, candidatul Dan Diaconescu a afirmat că, dacă va fi votat, se va putea „interzice punerea unor steaguri, unor simboluri ale altor ţări pe clădirile noastre publice naţionale, folosirea altor limbi decât româna în instituţiile de stat”.

  • Prezidenţiabilul Szilágyi Zsolt a sesizat Consiliul pentru Combaterea Discriminării

    Szilágyi Zsolt, candidat la Preşedinţia României din partea Partidului Popular Maghiar din Transilvania, a protestat vizavi de atitudinea discriminatorie a candidatului Gheorghe Funar într-o petiţie adresată Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. Prezidenţiabilul Szilágyi Zsolt a făcut publică expedierea sesizării în cadrul unei conferinţe de presă susţinută luni, 27 octombrie, la Bucureşti.

    „Joi, 23 octombrie, am participat la o dezbatere electorală, în direct la Radio România Actualităţi. La această emisiune au mai fost invitați și domnii Gheorghe Funar, candidat la Președinție și Mircea Coșea, reprezentantul candidatului William Brînză. La emisiune a fost invitat şi candidatul UDMR Kelemen Hunor, care nu a fost prezent şi nici nu şi-a trimis un reprezentant. Pe tot parcursul emisiunii domnul Gheorghe Funar m-a atacat irațional, făcând referire de mai multe ori la apartenența mea etnică și a continuat aceste atacuri, și după ce a fost avertizat în repetate rânduri de către moderator”, a subliniat candidatul PPMT.
    “În cadrul dezbaterii electorale difuzată în direct de postul Radio România Actualități, la sfârșitul emisiunii, după ce am îndemnat electoratul să mă voteze atât în limba română cât și în limba maghiară, domnul Gheorghe Funar a intervenit și a afirmat că în cazul în care va ajunge președinte va interzice ca cineva să folosească altă limbă decât cea oficială pe posturile publice de radio și televiziune.
    Prin această afirmație consider că a fost discriminat fiecare cetățean român de altă naționalitate decât cea română. Se dorește interzicerea unui drept consfințit atât în Constituția României cât și în tratatele internaționale ratificate și de România” – fragment din petiţia adresată CNCD.
    “Mulţi zâmbesc deja când îl aud pe domnul Funar, iar unii ar putea spune că nu ar trebui să ne preocupe ce a spus dânsul. Însă noi credem că într-un stat democratic valori precum respectul identităţii, inclusiv etnice, toleranţa, acceptarea, sunt valori importante, sunt valori care este necesar să fie respectate”, a precizat Szilágyi Zsolt în cadrul conferinţei de presă.
    „Acestea sunt, de altfel, valori pe care noi le considerăm transilvănene, iar „Transilvanizarea României” înseamnă extinderea acestor valori în întreaga ţară”, a adăugat prezidenţiabilul.

    În cadrul conferinţei, Szilágyi Zsolt a detaliat punctele esenţiale ale programului său politic, initulat „Transilvanizarea României”: federalizarea, regionalismul, autonomia regiunilor istorice.
    „Trăim într-un stat centralizat şi corupt. De altfel, încă din interbelic corupţia este o componentă structurală a sistemului. Noi propunem tocmai o reformă structurală prin care, pe modelul Austriei, Elveţiei, Belgiei, Germaniei, să se fructifice forţa regiunilor. Ţările menţionate fac faţă mai bine la criza economică, sunt mai puţin vulnerabile”, a precizat prezidenţiabilul.
    „Vorbim despre 12 regiuni istorice: 5 în Transilvania, 3 în Muntenia şi 3 în Moldova, precum şi de 3 zone metropolitane. Regiunile istorice trebuie acceptate, nu redesenate de la centru sau dintr-un birou. Regiunile istorice s-au format de-a lungul secolelor. Ele prezintă o coeziune internă, socială, culturală, care le dă forţă”, a detaliat Szilágyi Zsolt.

    Prezidenţiabilul a precizat că, din punct de vedere al federalismului fiscal, sistemul de referinţă este Germania, în care o treime din banii produşi rămân la nivel local, o treime la nivel regional şi o treime care sunt viraţi la centru.
    „În această structură federalistă pe care o propunem, guvernul central îşi păstrează funcţiile specifice unui stat suveran: cele legate de apărare, de politica externă, de securitate, de coordonare a justiţiei. Actele decizionale care îi privesc direct pe cetăţeni se vor lua, însă, mai aproape de ei, iar astfel, şansele corupţiei vor scădea”, a menţionat Szilágyi.

    Prezidenţiabilul a făcut precizări importante cu privire la conceptul de autonomie şi modul de implementare a diverselor ei forme: „Există în Occident modele de structuri federale care şi-au dovedit viabilitatea. În cadrul acestor structuri, autonomia religioasă, etnică, lingvistică sunt factori importanţi. În acest context, Ţinutul Secuiesc – care este folosit în discursul politic ca o „sperietoare”, ar fi doar una din regiunile autonome din Transilvania. Ţinutului Secuiesc cuprinde opt scaune tradiţionale care au experienţa autoguvernării de multe secole. De altfel, un proiect privind autonomia Ţinutului Secuiesc a fost depus în Parlament încă din 2004 de şase deputaţi, printre care şi subsemnatul”.

    Szilágyi Zsolt a subliniat faptul că prezenţa a doi candidaţi maghiari la Preşedinţie este binevenită. „Este nevoie şi de un dialog maghiaro-maghiar, nu doar de unul româno-maghiar. Azi e a cincea oară când îl invit pe Kelemen Hunor la o dezbatere publică, însă până acum a refuzat. Aş dori ca un lider din Transilvania să nu colaboreze doar cu partidele din Bucureşti, ci şi cu semenii lui. În altă ordine de idei, participarea comunităţii maghiare la votul pentru Preşedinţie a scăzut vertigionos. Deja am avea de câştigat dacă am reuşi o mobilizare mai bună decât la alegerile prezidenţiale trecute. Astfel, forţa, importanţa comunităţii maghiare în politica naţională ar avea şanse să crească”, a detaliat prezidenţiabilul.

    „Cred că pactul secret între Kelemen Hunor şi Victor Ponta are un efect negativ. Conform analiştilor, ardelenii au susţinut întotdeauna dreapta. Pe de altă parte, UDMR a susţinut stânga, fie că a fost Adrian Năstase, fie că a fost Mircea Geoană. Noroc că maghiarii nu au ţinut cont de recomandările acestea în turul doi. Nu ştim încă pe cine vom susţine în turul doi, însă ştim cu siguranţă pe cine nu vom susţine: nu vom susţine un candidat care neagă existenţa Ţinutului Secuiesc, un candidat care duce o campanie împotriva simbolurilor noastre naţionale, un candidat care doreşte desfiinţarea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş”, a afirmat Szilágyi Zsolt.

    Candidatul PPMT are încredere că va beneficia şi de susţinerea prin vot din partea românilor: „Pe parcursul campaniei am primit semnale foarte bune de la români care s-au bucurat că există, în sfârşit, un candidat care apără interesele regionale şi nu se luptă pentru „ciolanul naţional””.
    Szilágyi Zsolt a precizat că, după 14 ani de activitate în Parlamentul României a ieşit fără niciun dosar de corupţie. „Acest lucru trebuie spus deoarece, uitându-ne în jur, vedem că nu este de la sine înţeles. Politica, însă, nu este coruptă în sine, ca activitate. Ea devine coruptă atunci când este practicată de oameni corupţi”, a subliniat candidatul.

    „Aşa cum am mai spus, ne propunem o reformă structurală a întregului sistem decizional, nu „modificări ici-colo”. Miza pentru noi este turul întâi, în care avem şansa de a ne prezenta ideile, şansa de a ne face înţeleşi, de a putea porni o reaşezare a modului în care se exercită puterea”, a concluzionat Szilágyi Zsolt.

  • Szilágyi Zsolt, candidat la Președinție: “Vrem o Românie transilvanizată, nu o Transilvanie balcanizată”

    Anul acesta, în premieră, sunt înscriși la prezidențialele din România doi maghiari. Și doar unul e de la UDMR, Kelemen Hunor, care e și primul pe buletinele de vot, în urma tragerii la sorți a pozițiilor. Celălalt e Szilágyi Zsolt, reprezentantul Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT). În timp ce restul candidaților se luptă pentru „prosperitatea României“, cei doi maghiari se bat pe o promisiune ceva mai redusă: ambii vizează doar „prosperitatea Transilvaniei“, mai condensat spus, autonomia ei.

    Reporter: Ce blestem pe țara asta să fie un maghiar cap de listă pe buletinele de vot ale alegerilor prezidențiale din 2014!
    Szilágyi Zsolt: Dar ce noroc că pe locul zece este un maghiar ardelean regionalist! Unul cu numele Szilágyi.

    Rep.: Dar în clasamentul final pe ce loc sperați să vă clasați?
    S.Z.: Cât mai aproape de primul loc. E firesc, nu?

    Rep.: Hai să încep cu chestiuni mai serioase. De ce v-ar vota pe dumneavoastră un român nemaghiar?
    S.Z.: Sunt singurul candidat care dorește aplicarea regionalismului modern european și în România. România este un stat centralizat și corupt. Statul restructurat, care se bazează pe regiunile istorice, ar fi unul mult mai eficient și mai flexibil. În condițiile de criză economică, în Uniunea Europeană, statele federale au o eficiență economică mult mai bună. Țări puternice, ca Germania, Austria, Elveţia, Belgia, dar şi Statele Unite, au ales această formă de stat din motive logice, raționale. E greu să ne imaginăm că România poate deveni o țară bogată dacă regiunile ei rămân sărace. Uitați-vă la Germania: regiuni (landuri) bogate fac țara bogată. E simplu ca bună ziua. Pentru asta cer votul tuturor celor care cred în capacitatea regiunii în care trăiesc. Eu sunt ardelean și cred în Transilvania. Avem valori, țeluri care ne unesc, indiferent de limba maternă. Vreau deci regionalizarea, „transilvanizarea“ României. În ultimele decenii, România s-a balcanizat puternic, inclusiv Transilvania. Acest lucru trebuie întors neapărat, cât mai repede! Vrem o Românie transilvanizată, nu o Transilvanie balcanizată.

    „Declarația de la Alba Iulia garantează dreptul la autonomie“

    Rep.: Nu vă întreb de maghiari, că lor e clar ce le promiteți: autonomie. Ați fost ani la rând la Bruxelles, totuși nu e cam foarte neeuropeană ideea asta a autonomiei câtă vreme vorbim de un spațiu fără granițe?
    S.Z.: Autonomiile din țările UE reprezintă normalitatea. Ele sunt menite să asigure menținerea comunității, să o protejeze împotriva dispariției. Întrebarea de bază este însă ce sunt minoritarii pentru majoritari. O valoare de prețuit, sau un posibil risc la siguranța națională? Ce spun europenii la această întrebare? United in diversity – Uniţi în diversitate. Eu sunt ardelean și sunt maghiar. Mă lupt pentru ambele comunități. Vreau ca maghiarii să nu aibă soarta sașilor, care, după o existență de mai bine de 800 de ani, acum, în mod tragic, sunt pe cale de dispariție. E pierderea noastră comună. O cultură autohtonă din Europa dispare. Oare de ce? Pe de altă parte, autonomiile au otradiție, aici, în Transilvania. Știți de când datează autonomia sașilor din Transilvania? Din 1224. Da, din 1224. Regele Ungariei Andrei al II-lea, prin Diploma Andreană (Andreanum), a conferit drepturi colective sașilor din jurul Sibiului. Drepturile au rămas în vigoare aproximativ 650 de ani. Teritoriul respectiv a revenit celor care trăiau acolo, adică sașilor. Ei aveau dreptul de a-și alege preoții, judecătorii și se judecau conform dreptului săsesc. Era interzisă cumpărarea oficiilor publice pe bani. Aveau deplină autonomie financiară, iar taxele erau colecționate numai de organele lor. În schimb, aveau obligația să prezinte 500 de ostași în caz de nevoie. Autonomia secuilor datează și ea din secolul al XIII-lea. Organizarea internă a regiunilor secuiești are o tradiție de mai multe secole. Propunerea noastră de autonomie a Ținutului Secuiesc se bazează atât pe tradițiile seculare, cât și pe voința secuilor. În 2006, Consiliul Național Secuiesc a organizat un referendum consultativ la care au participat mai bine de 200.000 de cetățeni. 99% au spus „Da“ autonomiei. Acum un an, am fost vreo 150.000, care am cerut printr-un lanț viu de 55 de kilometri autonomia ținutului. Autonomia este deci o solicitare legitimă susținută de secui, este voința poporului. De altfel, chiar și Declarația de la Alba Iulia garantează dreptul la autonomie. E greu de înțeles că românii, mândri de acel act, nu consideră necesară respectarea promisiunilor date de bunicii lor. În fine, și Consiliul Europei recomandă punerea în practică a autonomiilor, tocmai în ideea prevenirii conflictelor.

    Rep.: S-a mai pomenit în vreo țară UE o asemenea treabă, ca în centrul ei să fie o „insulă“ autonomă?
    S.Z.: Nu contează deloc poziția regiunii autonome, pentru că nu are nici o legătură cu granițele țării! În centru sau la margine, în multe țări din Europa se asigură autonomie culturală sau teritorială: Italia, Spania, Finlanda, Anglia, Germania, Belgia, Olanda, Danemarca, Ungaria, Serbia etc. Ideea principală este împărțirea puterii în așa fel încât o comunitate să aibă posibilitatea să ia deciziile importante ce privesc viața internă a grupului respectiv. Pe înțelesul tuturor: în casa mea, eu aranjez mobila, nu vecinul sau cineva care nici nu mă cunoaște. În grădina mea eu sunt stăpânul. Ce-i drept, asta atrage după sine și responsabilități.

    „E trist. Domnul Kelemen nici de demisionat nu a fost în stare“

    Rep.: Eșecul din Scoția v-a micșorat șansele?
    S.Z.: Deloc. S-a dovedit că dreptul la autodeterminare se poate exercita civilizat, în mod democratic. La noi oare se poate? Modul în care s-a comportat Guvernul de la Londra a fost exemplar.

    Rep.: Acum avem în România nu unul, ci două partide maghiare: UDMR și PPMT. Ambele vorbesc despre autonomie. Cu ce e diferită „autonomia“ PPMT față de aia a UDMR?
    S.Z.: La noi e un țel programatic, la ei e o retorică conjuncturală, doar pentru campanie.

    Rep.: De ce n-ar vota un maghiar UDMR-ul și ar alege PPMT-ul?
    S.Z.: UDMR-ul e trecutul, PPMT-ul e viitorul.

    Rep.: Sper că aveți un Attila Verestóy și-n PPMT, că ne rămân pădurile nedefrișate…
    S.Z.: Am înființat Partidul Popular Maghiar din Transilvania tocmai să nu avem acest fenomen în partid. Falimentul proiectului numit UDMR se datorează faptului că domnul Verestóy și semenii dânsului au puterea decizională. Ați văzut ce s-a întâmplat recent, când președintele UDMR dorea să demisioneze din postul de viceprim-ministru și să iasă de la guvernare? Verestóy a spus: Kelemen poate să plece, dar partidul rămâne. E trist, dar domnul Kelemen nici de demisionat nu a fost în stare. Nu este stăpân peste sine și nu este stăpân nici peste propriul partid. Mulți se întreabă, în afară de domnul Verestóy, oare cine mai conduce partidul?

    Rep.: Peste câte mii de ani, are șanse un maghiar să fie președinte în România?
    S.Z.: Îmi pare rău că aveți o părere atât de proastă despre români. Eu sunt mult mai încrezător și optimist. Teoretic, oricare dintre candidați poate fi ales în noiembrie. Bine, și eu aș dori ca din punct de vedere al toleranței să fim la nivelul Finlandei. Acolo, în 1994, doamna Elisabeth Rehn, fiind candidata minorității suedeze care reprezintă 5,4% din populație, a obținut 46,1% în turul doi.

    „De ce au oltenii gâtul lung? Pentru că se tot uită peste Carpați, să vadă dacă găsesc un post liber“

    Rep.: Ați cântat vreodată „Treceți, batalioane române, Carpaţii“, sau măcar știți versurile? Poate în ungurește?
    S.Z.: Nu mă pricep la batalioane. Întrebați-l pe domnul Kelemen, am citit că el este locotenent sau colonel. În rezervă, bineînțeles. Cel puțin așa a apărut în presă cu doi ani în urmă. Nu am auzit că ar exista versiunea în limba maghiară… ar fi interesant să fie tradus în toate limbile lumii.

    Rep.: Haideți să facem un exercițiu ca la școală. Ce a vrut să ne transmită autorul prin acele versuri?
    S.Z.: Probabil că luptă pentru Ardeal. Și eu mă lupt pentru Ardeal și pentru toată România, de asta susțin transilvanizarea României. Apropo, să vă spun bancul prietenului meu român din Oradea cu trecerea Carpaților: știți de ce au oltenii gâtul lung?

    Rep.: De ce?
    S.Z.: Pentru că se tot uită peste Carpați, să vadă dacă găsesc un post liber.

    Rep.: Ce părere aveți despre Tratatul de la Viena?
    S.Z.: Rezultatul arbitrajului cerut de România? Ei bine, în secolul XX au fost mai multe tratate despre Transilvania. Deciziile au fost luate de marile puteri, iar în urma acestora, unii sau alții au ajuns minoritari. Eu vreau ca Transilvania să fie a transilvănenilor. Deseori simt de parcă ardelenii, indiferent de etnie, ar fi minoritari chiar și în Ardeal. Nici la propriu, nici la figurat nu este normal.

    Rep.: Ce are mai mișto România față de Ungaria, ceva pentru care merită să trăiești aici, și viceversa, Ungaria față de România?
    S.Z.: Motivul pentru care am rămas în România este Transilvania, cu toate specificurile ei. Sunt ardelean și maghiar. Ce are Ungaria față de România? În afară de limba oficială maghiară, de exemplu autostrăzi…

    „La Timișoara a fost revoluție. Ce a ajuns la București, în mare parte, a fost puci“

    Rep.: La meciurile de fotbal România – Ungaria cu cine țineți?
    S.Z.: Cu echipa mea națională.

    Rep.: Ce faceți cu voturile în turul doi, cui le „dați“? Lui Iohannis, că e sas, minoritar și el?
    S.Z.: Sună interesant. Încă nu m-am gândit la această variantă.

    Rep.: Se împlinesc 25 de ani de la ce-o fi fost în ’89. Ani la rând ați stat alături de domnul Tőkés. Ce v-a zis că a fost atunci: revoluție, sau puci?
    S.Z.: Am fost împreună cu primii revoluționari care au pornit de la Piața Maria, de la parohia domnului Tőkés. Am văzut cu ochii mei la Operă, în complexul studențesc și așa mai departe, că la Timișoara a fost revoluție. Ce a ajuns la București, în mare parte, a fost puci. Regizorii masacrului nu au fost însă pedepsiți nici până astăzi. Iar puciul împotriva României a continuat în martie 1990 la Târgu Mureș și în iunie cu mineriada la București. Oare când vor fi trași la răspundere cei care au instrumentat cele trei scenarii?

    Rep.: Aud că tatăl-socru al unui candidat la prezidențiale i-ar fi împiedicat pe manifestanții timișoreni să intre în catedrală și că gestul lui i-a lăsat pe aceștia pradă gloanțelor. Nu vom avea noi candidat-ofițer acoperit deconspirat, dar măcar candidat cu socru învinuit n-am putea avea după 25 de ani de democrație în stil românesc?
    S.Z.: După 25 de ani de democrație în stil românesc din păcate nu cred. Procesul comunismului nu s-a făcut, iar tranziția cea mai eficientă este cea a fostei Securități. Păgubașii suntem noi toți și vor fi și urmașii noștri dacă nu vom reuși să schimbăm lucrurile. Dar nu ne lăsăm!

    Rep.: Cum se zice „Succes, Monica Macovei, în turul doi!“ în ungurește? Zic de ea fiindcă, dintre contracandidați, e singura care v-a fost colegă la Bruxelles…
    S.Z.: Eu cer voturile pentru programul meu. Să fie în toată România, așa cum este Transilvania în inima noastră. Dar dacă tot insistați, trebuie să vă spun că doamna Macovei este foarte apreciată la Bruxelles. Și nu degeaba. UE pierde, România câștigă, dacă ea va fi aleasă, „Hajrá Mónika!“ Dacă faceți interviu și cu ea, să-i cereți și ei să spună „Hai Zsolt!“ Nu uitați, bine?

    Rep.: Nu uit!
    S.Z.: Pot să mai adaug ceva?
    Rep.: Da, sigur.
    S.Z.: Da, Transilvania! Igen Erdélyre! Ja Siebenbürgen!

    Alexandru Căutiș

    http://www.kmkz.ro/de-pe-teren/interviu-dezvaluiri/szilagyi-zsolt-candidat-la-presedintie-vrem-o-romanie-transilvanizata-nu-o-transilvanie-balcanizata/

  • Duel Szilágyi – Funar, în direct la Radio România Actualităţi

    Szilágyi Zsolt, candidat la Preşedinţia României din partea Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), a participat joi, 23 octombrie, la o dezbatere electorală găzduită de postul public Radio România Actualităţi. Principalele teme discutate au fost legate de proiectele candidaţilor vizavi de politica externă a României.

    Szilágyi Zsolt a subliniat faptul că România ar avea multiple avantaje geopolitice dacă s-ar implementa federalizarea şi dacă s-ar purta un dialog sincer între comunităţi. “Interesele României ar fi mai bine reprezentate dacă ar exista un parteneriat real între români, maghiari, saşi şi toate naţiile care trăiesc pe teritoriul ţării”, a adăugat prezidenţiabilul.

    “Europa nu este doar a statelor centralizate, iar regiunile puternice ar avea, şi în România, un rol de stabilizare şi de creştere economică”, a punctat candidatul PPMT. “Securitatea naţională este foarte importantă, iar la siguranţa naţională o contribuţie importantă o are şi economia puternică, la care se poate ajunge prin federalizare”, a subliniat Szilágyi Zsolt.

    În contextul regionalizării, Szilágyi a amintit de scrisoarea trimisă de Iuliu Maniu Regelui Carol al II-lea, în 1938, prin care deplângea situaţia transilvănenilor care se simţeau colonizaţi. “Nu se poate spune în niciun caz că Maniu nu era un bun român. Însă încă de pe atunci era evident că regiunile au nevoie de autonomie şi de autoadministrare. Susţin acest lucru şi acum, desigur, respectând statalitatea constituţională”, a precizat prezidenţiabilul.

    Candidatul PPMT a subliniat că autonomia a fost o promisiune făcută, deşi nerespectată, în declaraţia de la Alba Iulia, din 1 Decembrie, 1918, conform căreia “naţiile se vor guverna prin propriii aleşi”. Pe de altă parte, nu doar transilvănenii, ci şi moldovenii au resimţit Unirea ca o colonizare. “Ideea actuală de unire cu Republica Moldova trebuie să ţină în primul rând cont de autonomia decizională pe care au dorit-o şi o doresc şi acum moldovenii”, a precizat Szilágyi.

    Toate aceste idei au rămas fără replică din partea lui Gheorghe Funar, prezent în emisiune, care în timpul emisiunii atacase în mod repetat, iraţional, fără bază reală candidatul PPMT, deşi a fost avertizat de către moderatorul dezbaterii asupra acestui lucru. Pe tema unirii cu Republica Moldova, Funar a făcut halucinanta afirmaţie că va negocia acest lucru cu Vladimir Putin, “care este de origine română”.

    La dezbatere a participat şi Mircea Coşea, fost ministru al Reformei, reprezentantul candidatului William Brînză (Partidul Ecologist Român). În cadrul emisiunii era anunţată şi prezenţa candidatului UDMR, Kelemen Hunor, însă nici acesta, nici un reprezentant al acestuia, nu a participat.
    Pe parcursul emisiunii, Mircea Coşea a susţinut ideile şi opiniile lui Szilágyi Zsolt. ”Trebuie să nu mai trăim cu teama unor tensiuni între cele două comunităţi şi între cele două state, România şi Ungaria”, a afirmat Coşea. “Sloganul domnului Szilágyi, “Transilvanizarea României” este o figură de stil, iar ideea de extindere a spiritului transilvănean în toată ţara este pozitivă. Ideea de federalizare nu atentează la siguranţa statului”, a precizat Mircea Coşea.

    La finalul emisiunii, Szilágyi Zsolt a adresat alegătorilor îndemnuri similare la vot, atât în limba română, cât şi în limba maghiară. În replică, Gheorghe Funar a afirmat că atunci când el va fi preşedinte, pe posturile publice de radio şi televiziune se va interzice exprimarea în orice altă limbă decât româna.

  • VIDEO. La DIGI 24, invitat la “Jurnalul de seară”

    Am fost invitat la “Jurnalul de seară” de la DIGI 24, emisiune găzduită de Cosmin Prelipceanu. Intervenţia mea o puteţi urmări timp de o jumătate de oră, începând cu minutul 63.

  • conferinta de presa 17 octombrie

    “Master Planul de Transport, atentat împotriva dezvoltării Transilvaniei”

    Prezidenţiabilul Szilágyi Zsolt, candidat din partea Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), a susţinut vineri, 17 octombrie, o conferinţă de presă la sediul din Cluj-Napoca al partidului.
    Alături de Szilágyi Zsolt a luat cuvântul Soós Sándor (foto, în dreapta), preşedintele PPMT Cluj.

    • Solicitare depusă la Avocatul Poporului 

    „Astăzi am transmis o solicitare oficială Avocatul Poporului, prin care cerem să sesiseze Curtea Constituţională şi să ridice excepţia de neconstituţionalitate împotriva legii recent promulgate, conform căreia denumirea de 1 Decembrie va fi obligatorie pentru o stradă din fiecare oraş şi municipiu”, a precizat Soós Sándor.

    „Legea încalcă articolele 221 şi 222 din Constituţie, cele privitoare la autonomia locală, precum şi Legea administraţiei publice locale”, a detaliat Soos. „Legea dispune şi de alocarea sumelor din bugetelor locale, chestiune în care autoritatea de decizie ar trebui să aparţină autorităţilor locale”, a punctat Soós.

    • Interesul Transilvaniei, ignorat în Master Planul de Transport al Guvernului

    Szilágyi Zsolt, candidat la Preşedinţia României s-a exprimat, în primă fază, cu privire la situaţia transportului feroviar: „Avem căi ferate demodate şi neperformante. Cifrele sunt şocante: media de viteză a trenurilor de transport persoane este 45 de kilometri pe oră. De asemenea, un pasager din Uniunea Europeană circulă 650 de kilometri, annual, cu trenul, în timp ce în România cifra este cu 66% mai mică. Transportul feroviar este, pe termen lung, mai ecologic, mai ieftin, iar tendinţa europeană este de creştere a ponderii lui”.

    Conform planului actual al Guvernului, oraşe importante din Transilvania precum Zalău, Beiuş, Marghita, Şimleul Silvaniei, ar rămâne fără gară funcţională. „Dacă Transilvania ar fi împânzită de autostrăzi nu ar fi tragic acest aspect, însă nu este cazul. De exemplu, drumurile dintre Oradea şi Beiuş – oraş care ar rămâne fără gară, sunt foarte proaste”, a precizat prezidenţiabilul. Candidatul PPMT a adăugat:

    „Utilizarea trenului ar putea fi stimulată prin politici locale şi regionale. Autorităţile locale nu au, însă, posibilitatea de a interveni cu măsuri pozitive. Şi în acest caz se observă cum centralismul este dăunător. Mai specific: dacă centrul ia decizii proaste, suferă toată ţara”.
    Szilágyi Zsolt a subliniat faptul că şi în ceea ce priveşte autostrăzile, Master Planul de Transport al Guvernului este un atentat la interesele şi la dezvoltarea Transilvaniei.

    „Este revoltător şi ruşinos faptul că în România s-au construit cele mai puţine autostrăzi din Uniunea Europeană, în ultimii 20 de ani. Cu toate acestea, pentru Bucureşti nu este important să conecteze regiunile din Transilvania – şi cu acest lucru, România, la reţeaua de autostrăzi europene, ci să bage în buzunarul politicienilor-jefuitori banii destinaţi dezvoltării infrastructurii. Nu vom fi acceptaţi în Schengen fără a fi conectaţi la reţeaua europeană de autostrăzi”, a precizat Szilágyi Zsolt.

    „Master Planul urmează o logică centralistă şi ignoră interesul Transilvaniei. De altfel, nu e doar Transilvania discriminată, ci şi nordul Moldovei, care va avea acces la autostradă doar prin Braşov. De asemenea, această logică nu este coerentă cu planurile anterioare care ar fi conectat Braşovul, Târgu Mureş, Clujul şi Oradea cu Occidentul. Mai mult, actualmente sunt în discuţie sub 1000 de kilometri de autostradă, cu 1.500 de kilometri mai puţini decât cei decât promitea Dan Şova în aprilie”, a punctat candidatul PPMT.

    „În aceste zile am văzut harta cu locurile unde își pun baza și investesc marile firme occidentale. În afară de Bucureşti, desigur, pentru că, dacă ai peste un volum anume ca investiţie, legea te obligă să te stabileşti la Bucureşti. Firmele mai investesc şi în Bihor, Arad, Timiş, Cluj. Mijlocul ţării rămâne gol. Aceasta se întâmplă pentru că firmele au nevoie de o reţea bună de transport – conexiuni cu Uniunea Europeană, iar costurile sunt mult prea mari dacă investesc în zone mai puţin vestice ale ţării”, a detaliat Szilágyi Zsolt.

    “E o ruşine pentru întreaga Românie faptul că tronsonul de autostradă care ocoleşte Clujul, tronson de 55 de kilometri, a costat 28 de milioane de euro per kilometru, în timp ce în Uniunea Europeană, un kilometru de autostradă costă 3 milioane de euro. Mai mult, acest tronson nu are legătură directă cu Clujul, capitala Transilvaniei”, a precizat Szilágyi Zsolt, punctând corupţia ca şi cauză pentru aceste costuri.
    „Costul a „crescut”, însă nu decent, ci de la 3 la 28 de milioane de euro pe kilometri. Acesta este şi gradul de mărime al corupţiei, proporţia ei. Şă fi adus muncitori şi materiale din străinătate şi tot se putea construi mai ieftin. În plus, costul autostrăzii, pe termen lung, este mai mic decât costurile lipsei ei”, a subliniat candidatul PPMT.
    Prezidenţiabilul a mai solicitat Guvernului ca licitaţiile viitoare în acest sens să fie controlate de oficiali ai Comisiei Europene.
    Candidatul a adăugat faptul că, dacă puterea centrală nu este în stare să gestioneze în manieră europeană banii destinaţi autostrăzii ar trebui să delege în mod oficial dreptul de gestionare judeţelor din Transilvania şi să redistribuie fondurile în conformitate cu acest principiu.

    „Partidul Popular Maghiar din Transilvania are un sfat concret pentru Guvernul de la Bucureşti: să fure mai puţin şi să îi lase pe transilvăneni să decidă în privinţa cheltuirii banilor destinaţi construirii autostrăzii”, a subliniat Szilágyi Zsolt. „Aceasta este soluţia transilvană. Acum, la fiecare 10 unităţi produse, ni se iau 8. Noi vrem ca, dacă producem 100, Bucureştiul să primească 30, iar nouă, transilvănenilor, să ne rămână 30. Centralismul este scump. Suntem de părere ca cine munceşte mai mult şi plăteşte mai multe taxe, să trăiască mai bine”, a concluzionat prezidenţiabilul.

Page 1 of 3123