• INTERVIU Szilagy Zsolt: România are nevoie de un președinte reformator, cu un proiect de modernizare a statului

    Szilagy Zsolt vorbește, într-un interviu acordat AGERPRES, despre faptul că țara noastră are nevoie și de o reformă structurală, care să se bazeze pe ideea regionalismului modern european, iar Transilvania, Moldova și Muntenia să fie macroregiunile constitutive care să aibă capacitate de autoguvernare în noul stat.

    Candidatul PPMT consideră că o Românie federală ar fi mai eficace din punct de vedere al economiei, al bunăstării și al stabilității și susține că principalii săi contracandidați sunt ”nepăsarea” și ”pasivitatea”.

    AGERPRES: Ce v-a determinat să intrați în cursa electorală prezidențială și ce vă recomandă pentru funcția supremă în stat?
    Szilagy Zsolt: Partidul Popular Maghiar din Transilvania a decis să depună candidatura pentru alegerile prezidențiale deoarece dorim să reprezentăm nu numai comunitatea maghiară, ci și interesele regionale ale Transilvaniei. Dorim să reprezentăm regionalismul modern european în viața politică din România. Mă onorează faptul că am fost ales să candidez și mă străduiesc să reprezint cu eficacitate și cu demnitate atât interesele Ardealului, cât și interesele comunității maghiare.

    AGERPRES: Care este principalul rol al șefului statului?
    Szilagy Zsolt: Șeful statului trebuie să reprezinte țara, trebuie să fie un reprezentant al doleanțelor oamenilor. El poate fi un reformator tocmai folosindu-se de atribuțiile prezidențiale care îi revin. Cred că președintele statului trebuie să reprezinte atât etnia majoritară, cât și comunitățile naționale. România e un stat constituit din regiuni istorice, iar președintele statului trebuie să fie și vocea acestor regiuni.

    AGERPRES: Credeți că este oportună revizuirea Constituției în sensul modificării modalității de alegere a președintelui țării și a atribuțiilor acestuia?
    Szilagy Zsolt: Da. Cred că în locul Constituției actuale avem nevoie de o Constituție care să ofere un cadru propice pentru ca regiunile istorice să devină factori constitutivi activi și bogați ai statului român. Cred că președintele, în acest context, trebuie să aibă prerogative mult mai slabe decât în sistemul actual — sistemul actual fiind un sistem semiprezidențial — și cred că o Românie federală ar fi mai eficace din punct de vedere al economiei, al bunăstării și al stabilității. Modelul demn de urmat pentru mine este modelul german, constituționalismul german și practica progresistă, regionalistă și federalistă europeană.

    AGERPRES: Ce alte modificări ale Legii fundamentale se impun?
    Szilagy Zsolt: România are nevoie de o reformă structurală. Această reformă trebuie să se bazeze pe ideea regionalismului. Noua Constituție, în concepția noastră, ar delimita foarte clar competențele Capitalei și ale Guvernului central de competențele autorităților alese de regiunile istorice. Din acest punct de vedere modelele german, elvețian și belgian sunt sisteme de referință pentru noi.

    AGERPRES: Ce vă propuneți în materie de politică externă?
    Szilagy Zsolt: România are o situație specială din perspectiva geopolitică. Politica externă trebuie să se bazeze pe consensul intern al partidelor politice în ideea promovării interesului general. Acest interes general se compune din interesele regionale și interesele comunităților care trăiesc în țară. România este membră a Uniunii Europene și a familiei euro-atlantice totodată. Acest lucru nu constituie o alegere conjuncturală, ci aderarea la un sistem de valori. Pe de altă parte trebuie să avem în vedere că la est de granițele României există surse de instabilitate. Trebuie să ne promovăm interesele economice și interesele în ceea ce privește securitatea națională în așa fel încât pacea și bunăstarea să fie realități în România.

    AGERPRES: Cum credeți că va influența relația dintre România și Ungaria dezideratul de autonomie al comunității maghiare?
    Szilagy Zsolt: Relațiile bilaterale, pe termen lung, trebuie stabilite în așa fel încât să existe încredere și cooperare între România și Ungaria. Avem mult mai multe posibilități de colaborare decât am crede. Dacă ne gândim la afirmarea intereselor regionale și la securitatea energetică, vedem foarte clar că se impune întărirea parteneriatului strategic între România și Ungaria. O relație stabilă și durabilă nu poate ocoli problemele sensibile. Așa cum a propus diplomația franceză la începutul anilor ’90, și noi avem convingerea că relațiile bilaterale pot fi stabilizate și eficientizate în cadrul unui dialog trilateral, la care să participe nu numai guvernele Ungariei și României, ci și reprezentanții comunității maghiare.
    Recomandarea 1.334/2003 a Adunării Generale a Consiliului Europei vorbește despre aplicarea diferitelor forme de autonomie tocmai în ideea prevenirii conflictelor din Europa, tocmai pentru a realiza o stabilitate de lungă durată. Dezideratul de autonomie al comunității maghiare nu este altceva decât expresia dorinței de libertate, de pace și de stabilitate. Tocmai negarea ideii de autoguvernare internă creează tensiuni.
    Am convingerea că aplicarea modelelor de autonomie ce și-au dovedit eficacitatea și viabilitatea în Occident poate contribui în mod semnificativ la normalizarea situației din România, la crearea stabilității de lungă durată și la reașezarea, întârirea încrederii în relațiile dintre România și Ungaria.

    AGERPRES: Care va fi poziția dumneavoastră, dacă veți ajunge la Cotroceni, față de inițiativele cetățenești Minority SafePack, în condițiile în care MAE român susține poziția Comisiei Europene, potrivit căreia Uniunea Europeană nu are competențe atribuite în baza tratatelor fundamentale, iar drepturile minorităților sunt reglementate de legislația națională?
    Szilagy Zsolt: Președintele României trebuie să aibă un rol activ în ceea ce privește reprezentarea intereselor cetățenilor țării, interesele comunităților ce trăiesc în România. Se impune să observăm cum în diferite state membre ale Uniunii Europene funcționează diferite forme de autonomie, iar relațiile dintre comunitățile autonome și guvernele centrale sunt unele de încredere, caracterizate prin stabilitate. Aici mă gândesc, de exemplu, la Finlanda, Italia, Belgia, Germania, Olanda sau Danemarca.
    Guvernul României nu trebuie să evite o dezbatere internațională despre reglementarea drepturilor comunităților autohtone în Europa. Dimpotrivă, România ar trebui să fie promotoarea acestor reglementări și acestui proces de codificare internațională a bunelor practici progresiste. Minority SafePack face referire la crearea unui standard minim în Europa, iar România trebuie să susțină codificarea unor norme internaționale atât în cadrul Uniunii Europene, cât și în cadrul altor organisme de integrare, precum Consiliul Europei. Aceeași abordare se impune din partea autorităților statului român și în cazul inițiativei europene a Consiliului Național Secuiesc privind non-discriminarea din punct de vedere al accesului la fondurile europene de dezvoltare a regiunilor cu identitate specială, cum sunt Banatul, Bucovina, Dobrogea, Țara Moților sau ținutul secuiesc.

    AGERPRES: Cele două mari alianțe occidentale — NATO și UE — au transmis semnale tot mai clare de descurajare a acțiunilor extremiste. Cum veți acționa ca președinte al României pentru descurajarea unor astfel de acțiuni?
    Szilagy Zsolt: Fără doar și poate acțiunile extremiste pot afecta stabilitatea dintr-o țară. Președintele trebuie să fie promotorul dialogului și bunei înțelegeri dintre diferite comunități, dintre diferite interese afirmate în țară. Problematica drepturilor omului și problematica drepturilor comunităților naționale sunt factori de stabilitate conform documentelor adoptate încă din anii ’80-’90 de Organizația pentru Securitate și Cooperare din Europa.
    Am convingerea că România va deveni o țară mult mai stabilă dacă va aplica practica progresistă existentă în țările Uniunii Europene, dacă va aplica autonomiile regionale și ideea autoguvernării pentru comunitățile etnice, religioase, lingvistice și nu numai, așa cum se întâmplă în majoritatea țărilor occidentale. Românii au fost educați într-o idee uniformizantă, egalitaristă, impusă în comunism. Trebuie să fim conștienți de faptul că diversitatea existentă în România nu este o primejdie, nu este un atentat la siguranța națională, ci, dimpotrivă, este o valoare care trebuie fructificată pentru bunăstarea cetățenilor și trebuie utilizată ca un factor activ pentru dezvoltarea economiei țării. Revenind la esența întrebării dumneavoastră, în cazul în care există un pericol real în ceea ce privește siguranța națională, instituțiile statului trebuie să își facă datoria și să apere stabilitatea și pacea internă a societății. Dar subliniez: existența unor colectivități, care diferă de majoritate și care încearcă să-și apere această identitate diferită prin mijloace democratice, nu poate fi calificată nicidecum ca și extremism și, ca atare, pericol pentru siguranța națională, cum s-a întâmplat de mai multe ori în anii precedenți.

    AGERPRES: Cum vedeți relația dintre Ungaria și Rusia, în actualul context geopolitic din regiune, respectiv criza din Ucraina, având în vedere candidatura dvs la Președinția României?
    Szilagy Zsolt: Ne aflăm într-o regiune unde interesul marilor puteri s-a manifestat dintotdeauna. Trebuie, deci, să fim foarte conștienți care sunt interesele noastre. Interesele României sunt clare: statul de drept, economia socială de piață, pacea și stabilitatea internă trebuie menținute și protejate.
    Conflictul din Ucraina poate afecta și stabilitatea din România, este un risc pentru securitatea regională. Singura soluție pașnică este autonomia regională și statutul special ce poate fi negociat și creat de guvernele Ucrainei și Rusiei, respectiv de cetățenii care locuiesc în zona de conflict. Toate celelalte soluții centraliste aduc conflict deschis și vărsare de sânge, după cum s-a văzut. Cred că România și Ungaria au foarte multe puncte în comun în contextul conflictului din Ucraina. Ambele țări sunt interesate ca acest conflict să nu se extindă, ca acest conflict să fie ținut cât mai departe de granițele lor, ambele țări sunt interesate ca securitatea lor energetică să fie afectată în cât mai mică măsură de acest conflict. De asemenea, ambele țări au o comunitate însemnată — română, respectiv maghiară, care trăiește în Ucraina, deci ambele sunt interesate să protejeze interesele acestor comunități.
    Iată, am enumerat deja mai multe puncte concrete în care se impune o poziție comună a României și Ungariei, în care se impune întrajutorarea, cooperarea cât mai eficientă între cele două Guverne.

    AGERPRES: Care sunt principalele dvs obiective în cazul câștigării mandatului prezidențial?
    Szilagy Zsolt: Așa cum am mai afirmat, România are nevoie de o reformă structurală. Această reformă structurală trebuie să se bazeze pe reconstituirea statului român pe ideea regionalismului modern european. Transilvania, Moldova și Muntenia trebuie să fie macroregiunile constitutive care să aibă capacitate de autoguvernare în noul stat. Cred că, în cazul în care am avea un stat modern regionalist, așa cum este Germania, cu toții am avea de câștigat.
    Din păcate, România e un stat corupt. Am convingerea că, în cazul în care regiunile ar avea posibilitatea să auto-administreze două treimi din banii produși (de regiunea respectivă), actul administrativ, respectiv eficiența serviciilor din sănătate, educație, etc ar fi mult mai ridicate. România are nevoie acum de un președinte reformator, care propune un proiect de modernizare a statului, un proiect care ar duce spre normalizarea și europenizarea relațiilor dintre diferitele comunități. Cred cu tărie că, pe lângă aplicarea regionalismului, implementarea autonomiilor consacrate ar ajuta mult România să fie patria tuturor celor care trăiesc aici, să devină o țară mai primitoare, mai bogată și mai stabilă.

    AGERPRES: Dacă veți câștiga alegerile, veți urmări desemnarea unui nou prim-ministru?
    Szilagy Zsolt: O decizie privind un prim-ministru nou trebuie luată numai după consultarea partidelor parlamentare și având în vedere ideea asigurării unei stabilități politice.

    AGERPRES: Cu ce echipă de consilieri veți merge la Palatul Cotroceni?
    Szilagy Zsolt: Consider că un președinte are nevoie de consilieri care cunosc țara, realitățile și sunt buni profesioniști. Pe lângă ardeleni, bineînțeles că aș invita să mi se alăture experți, specialiști din Moldova și din Muntenia, deoarece instituția prezidențială trebuie să țină legătura cu toate regiunile țării.

    AGERPRES: Care sunt principalii dvs contracandidați?
    Szilagy Zsolt: Principalii mei contracandidați sunt nepăsarea, pasivitatea. Cu ei mă lupt. Foarte mulți cetățeni consideră politica drept o activitate necinstită, ce duce spre corupție și spre ilegalități. Permiteți-mi să vă spun că, după 14 ani de activitate în Parlamentul României, am ieșit din Parlament fără niciun dosar de corupție. Trebuie să spun acest lucru, deoarece el nu mai este de la sine înțeles în condițiile actuale, văzând știrile de zi cu zi despre corupția la cel mai înalt nivel. Politica trebuie să servească interesele oamenilor, să rezolve problemele oamenilor, nu să le creeze probleme.

    AGERPRES: Ce scor sperați să obțineți în alegeri?
    Szilagy Zsolt: Pentru noi este important faptul ca interesele ardelenilor și interesele comunității noastre să aibă o voce, să aibă reprezentare. Este pentru prima dată când Partidul Popular Maghiar din Transilvania are candidat la Președinția României. Voturile care îmi vor fi acordate îmi vor accentua convingerea că merită să te implici, să te angajezi în procesul schimbării, că merită să propui modernizarea țării în care trăiești.

    AGERPRES: Dacă nu veți ajunge în cel de-al doilea tur de scrutin, ce le veți recomanda susținătorilor dvs. în ziua votului?
    Szilagy Zsolt: Vom aștepta să vedem cine ajunge în turul al doilea. Suntem siguri, însă, că nu vom sprijini un candidat care neagă existența ținutului secuiesc și duce o campanie împotriva simbolurilor noastre naționale, un candidat care acționează pentru desființarea secției maghiare a Universității de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș sau un candidat care practică sau tolerează furtul (fie el și intelectual) și corupția.

    AGERPRES: Este pregătită România să aibă o femeie președinte?
    Szilagy Zsolt: Cred că o reformulare a întrebării ar suna în felul următor: este România pregătită să voteze un candidat care nu este etnic român? Care este maghiar, de exemplu. Așa cum și în alte democrații se poate, și în România ar trebui ca o femeie, un ardelean, un maghiar, un sas, etc să aibă șanse reale să ajungă președinte și să poată reprezenta întreaga țară. Sunt exemple în Occident care arată că nu originea etnică, de pildă, ci educația și convingerea democratică sunt valorile care contează într-o democrație tolerantă și primitoare.

    AGERPRES: Ce hobby-uri aveți?
    Szilagy Zsolt: Sportul e unul dintre hobby-urile mele. Am practicat schi, tenis, fotbal, baschet, tenis de masă. De asemenea, muzica mă destinde. În perioada de campanie orice activitate de relaxare e mai mult decât bine-venită. Dar cea mai nobilă formă de relaxare în 2 noiembrie va fi participarea la vot.

    AGERPRES/(AS — autor: Gina Ștefan, editor: Georgiana Tănăsescu)

    http://www.agerpres.ro/politica/2014/10/28/interviu-szilagy-zsolt-romania-are-nevoie-de-un-presedinte-reformator-cu-un-proiect-de-modernizare-a-statului-10-16-15