• Prezidenţiabilul Szilágyi Zsolt a sesizat Consiliul pentru Combaterea Discriminării

    Szilágyi Zsolt, candidat la Preşedinţia României din partea Partidului Popular Maghiar din Transilvania, a protestat vizavi de atitudinea discriminatorie a candidatului Gheorghe Funar într-o petiţie adresată Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. Prezidenţiabilul Szilágyi Zsolt a făcut publică expedierea sesizării în cadrul unei conferinţe de presă susţinută luni, 27 octombrie, la Bucureşti.

    „Joi, 23 octombrie, am participat la o dezbatere electorală, în direct la Radio România Actualităţi. La această emisiune au mai fost invitați și domnii Gheorghe Funar, candidat la Președinție și Mircea Coșea, reprezentantul candidatului William Brînză. La emisiune a fost invitat şi candidatul UDMR Kelemen Hunor, care nu a fost prezent şi nici nu şi-a trimis un reprezentant. Pe tot parcursul emisiunii domnul Gheorghe Funar m-a atacat irațional, făcând referire de mai multe ori la apartenența mea etnică și a continuat aceste atacuri, și după ce a fost avertizat în repetate rânduri de către moderator”, a subliniat candidatul PPMT.
    “În cadrul dezbaterii electorale difuzată în direct de postul Radio România Actualități, la sfârșitul emisiunii, după ce am îndemnat electoratul să mă voteze atât în limba română cât și în limba maghiară, domnul Gheorghe Funar a intervenit și a afirmat că în cazul în care va ajunge președinte va interzice ca cineva să folosească altă limbă decât cea oficială pe posturile publice de radio și televiziune.
    Prin această afirmație consider că a fost discriminat fiecare cetățean român de altă naționalitate decât cea română. Se dorește interzicerea unui drept consfințit atât în Constituția României cât și în tratatele internaționale ratificate și de România” – fragment din petiţia adresată CNCD.
    “Mulţi zâmbesc deja când îl aud pe domnul Funar, iar unii ar putea spune că nu ar trebui să ne preocupe ce a spus dânsul. Însă noi credem că într-un stat democratic valori precum respectul identităţii, inclusiv etnice, toleranţa, acceptarea, sunt valori importante, sunt valori care este necesar să fie respectate”, a precizat Szilágyi Zsolt în cadrul conferinţei de presă.
    „Acestea sunt, de altfel, valori pe care noi le considerăm transilvănene, iar „Transilvanizarea României” înseamnă extinderea acestor valori în întreaga ţară”, a adăugat prezidenţiabilul.

    În cadrul conferinţei, Szilágyi Zsolt a detaliat punctele esenţiale ale programului său politic, initulat „Transilvanizarea României”: federalizarea, regionalismul, autonomia regiunilor istorice.
    „Trăim într-un stat centralizat şi corupt. De altfel, încă din interbelic corupţia este o componentă structurală a sistemului. Noi propunem tocmai o reformă structurală prin care, pe modelul Austriei, Elveţiei, Belgiei, Germaniei, să se fructifice forţa regiunilor. Ţările menţionate fac faţă mai bine la criza economică, sunt mai puţin vulnerabile”, a precizat prezidenţiabilul.
    „Vorbim despre 12 regiuni istorice: 5 în Transilvania, 3 în Muntenia şi 3 în Moldova, precum şi de 3 zone metropolitane. Regiunile istorice trebuie acceptate, nu redesenate de la centru sau dintr-un birou. Regiunile istorice s-au format de-a lungul secolelor. Ele prezintă o coeziune internă, socială, culturală, care le dă forţă”, a detaliat Szilágyi Zsolt.

    Prezidenţiabilul a precizat că, din punct de vedere al federalismului fiscal, sistemul de referinţă este Germania, în care o treime din banii produşi rămân la nivel local, o treime la nivel regional şi o treime care sunt viraţi la centru.
    „În această structură federalistă pe care o propunem, guvernul central îşi păstrează funcţiile specifice unui stat suveran: cele legate de apărare, de politica externă, de securitate, de coordonare a justiţiei. Actele decizionale care îi privesc direct pe cetăţeni se vor lua, însă, mai aproape de ei, iar astfel, şansele corupţiei vor scădea”, a menţionat Szilágyi.

    Prezidenţiabilul a făcut precizări importante cu privire la conceptul de autonomie şi modul de implementare a diverselor ei forme: „Există în Occident modele de structuri federale care şi-au dovedit viabilitatea. În cadrul acestor structuri, autonomia religioasă, etnică, lingvistică sunt factori importanţi. În acest context, Ţinutul Secuiesc – care este folosit în discursul politic ca o „sperietoare”, ar fi doar una din regiunile autonome din Transilvania. Ţinutului Secuiesc cuprinde opt scaune tradiţionale care au experienţa autoguvernării de multe secole. De altfel, un proiect privind autonomia Ţinutului Secuiesc a fost depus în Parlament încă din 2004 de şase deputaţi, printre care şi subsemnatul”.

    Szilágyi Zsolt a subliniat faptul că prezenţa a doi candidaţi maghiari la Preşedinţie este binevenită. „Este nevoie şi de un dialog maghiaro-maghiar, nu doar de unul româno-maghiar. Azi e a cincea oară când îl invit pe Kelemen Hunor la o dezbatere publică, însă până acum a refuzat. Aş dori ca un lider din Transilvania să nu colaboreze doar cu partidele din Bucureşti, ci şi cu semenii lui. În altă ordine de idei, participarea comunităţii maghiare la votul pentru Preşedinţie a scăzut vertigionos. Deja am avea de câştigat dacă am reuşi o mobilizare mai bună decât la alegerile prezidenţiale trecute. Astfel, forţa, importanţa comunităţii maghiare în politica naţională ar avea şanse să crească”, a detaliat prezidenţiabilul.

    „Cred că pactul secret între Kelemen Hunor şi Victor Ponta are un efect negativ. Conform analiştilor, ardelenii au susţinut întotdeauna dreapta. Pe de altă parte, UDMR a susţinut stânga, fie că a fost Adrian Năstase, fie că a fost Mircea Geoană. Noroc că maghiarii nu au ţinut cont de recomandările acestea în turul doi. Nu ştim încă pe cine vom susţine în turul doi, însă ştim cu siguranţă pe cine nu vom susţine: nu vom susţine un candidat care neagă existenţa Ţinutului Secuiesc, un candidat care duce o campanie împotriva simbolurilor noastre naţionale, un candidat care doreşte desfiinţarea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş”, a afirmat Szilágyi Zsolt.

    Candidatul PPMT are încredere că va beneficia şi de susţinerea prin vot din partea românilor: „Pe parcursul campaniei am primit semnale foarte bune de la români care s-au bucurat că există, în sfârşit, un candidat care apără interesele regionale şi nu se luptă pentru „ciolanul naţional””.
    Szilágyi Zsolt a precizat că, după 14 ani de activitate în Parlamentul României a ieşit fără niciun dosar de corupţie. „Acest lucru trebuie spus deoarece, uitându-ne în jur, vedem că nu este de la sine înţeles. Politica, însă, nu este coruptă în sine, ca activitate. Ea devine coruptă atunci când este practicată de oameni corupţi”, a subliniat candidatul.

    „Aşa cum am mai spus, ne propunem o reformă structurală a întregului sistem decizional, nu „modificări ici-colo”. Miza pentru noi este turul întâi, în care avem şansa de a ne prezenta ideile, şansa de a ne face înţeleşi, de a putea porni o reaşezare a modului în care se exercită puterea”, a concluzionat Szilágyi Zsolt.